Plan de relansare economică
1.5
Măsuri de digitalizare și debirocratizare în administratie și economie
Analiza Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2019 al Comisiei Europene arată că România se situează pe locul 27 din cele 28 de state membre ale UE și are cea mai scăzută performanță dintre statele membre în ceea ce privește serviciile publice digitale și integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi.
Alături de convergența cu strategia europeană în materie de digitalizare, precum și cu direcțiile 33globale de evoluție în domeniul IT&C (inclusiv pe zona de cercetare-dezvoltare), concluziile rezultate din analiza indicatorilor incluși în raportul cu privire la DESI 2020 sunt aspectele care ar trebui să orienteze o nouă strategie națională privind digitalizarea, axată pe două arii de intervenție majore:
- Transformarea digitală a administrației publice din România
- Educație, transfer de cunoștințe și sprijin pentru a accelera digitalizarea mediului de afaceri – această direcție va asigura sprijin pentru: creșterea competențelor digitale, crearea de locuri de muncă în sectorul digital și domenii conexe (automatizare, robotică, analiză de date, etc), încurajarea și accelera-rea utilizării serviciilor de internet și integra-rea tehnologiei digitale de către întreprinderi (inclusiv tehnologii avansate: depozite de date mari – big data, inteligență artificială, cloud în general și „software as service” ca subdirecție strategică).
În contextul în care în prima parte a anului 2020, urmare a măsurilor impuse de necesitatea gesti-onării crizei sanitare, au avut loc evoluții pozitive semnificative în ceea ce privește digitalizarea României, în perioada următoare se va urmări consolidarea rezultatelor deja obținute și conti-nuarea proiectelor demarate.
În completarea acestora, o serie de proiecte vor fi inițiate pentru a răspunde următoarelor priorități:
- Crearea hub-ului de interoperabilitate cuplat cu identificarea și conectarea la acesta a regiștrilor de date de bază (princi-pali). Acest lucru va permite instituțiilor res-ponsabile de un serviciu public să ofere accesul digital fără a mai solicita firmelor in-formații pe care le dețin alte instituții. De exemplu, ONRC va putea să ofere servicii obținând direct informații de la ANAF, Minis-terul Afacerilor Interne sau alte structuri ale Ministerului Justiției. Astfel va fi posibilă nu doar furnizarea mai rapidă a unor servicii publice, ci și cresterea corectitudinii acțiunii publice față de contribuabili, cu efecte în scăderea erorilor administrative care se translatează în costuri nete pentru întreprin-deri.
- Generalizarea utilizării semnăturii electronicela nivelul funcționarilor publici din adminis-trația publică, astfel încât aceștia să poată comunica digital cu firmele, scăzând timpul de reacție și facilitând corectarea timpurie a unor posibile erori;
- Dezvoltarea unui punct de contact unic efectiv va crește vizibilitatea serviciilor publice, având ca principal efect scăderea timpului pentru căutarea informației de către firme și cu avantajul încurajării unificării practicii administrative în relația cu firmele și cetățenii.
- Introducerea cărții electronice de identita-te și a altor scheme de identificare electro-nică va permite interacțiunea completă la distanță cu administratia publică, cu efectul clar al scăderii costurilor.
- Migrarea serviciilor publice într-un cloud guvernamental, cu scopul scăderii costurilor firmelor în interacțiunea cu statul și, pe termen lung, chiar a nevoilor de finanțare a unor servicii.
- Realizarea sau refacerea sistemelor infor-matice implicate în „evenimentele de viață” ale cetățenilor și firmelor. Aspecte esențiale din interacțiunea unei firme cu administrația vor deveni integral digitale: obținerea unor finanțări (ajutor de stat, diferite forme de sprijin, fondul de mediu), înregistrarea unor active (automobile), urmărirea unor procese judiciare, colectarea taxelor, etc
- Dezvoltarea sistemelor de tip Open Datacare vor permite un acces structurat al sec-torului privat la patrimoniul de date – inclusiv istorice – al administratiei publice;
- Realizarea constantă de investiții majore în creșterea capacității de a gestiona riscurile cibernetice
